sine ira et studio
Prețul inițial a fost: 71,00 lei.60,00 leiPrețul curent este: 60,00 lei.
Despre Wittgenstein se poate afirma că s-a distanțat atât de gânditorii cei mai importanți ai trecutului, cât și de cei contemporani, cel puțin în două privințe. Mai întâi, el a fost nemulțumit de tot ceea ce a scris după publicarea lucrării sale de tinerețe, Tractatus Logico-Philosophicus (1922). Până la sfârșitul vieții, a refuzat să își publice însemnările filozofice. Majoritatea covârșitoare a textelor pe care le-a produs, de la începutul anului 1929, când a revenit la preocupări și activități de natură filozofică, au devenit accesibile abia după moartea autorului lor. Ele au fost publicate începând cu anul 1953. În al doilea rând, contururile personalității lui Wittgenstein, ca ființă sensibilă și gânditoare, opțiunile, înclinațiile și resentimentele persoanei răzbat cu putere în tot ce a gândit și a scris. Se poate susține că numeroasele texte lăsate de Wittgenstein, în care se discută teme din cele mai diferite, ilustrează o modalitate originală, cu totul aparte, de clarificare a gândirii prin raportare la exercițiul ei comun, în viața de fiecare zi. Ceea ce răzbate din aceste texte este aspirația de a promova fără niciun fel de compromisuri probitatea și cinstea intelectuală. Adică de a contribui, într-o formulare din lucrarea lui de tinerețe, Tractatus Logico-Philosophicus, la „clarificarea gândurilor”. Traducerea de față prezintă cititorului român o selecție din textele și corespondența lui Wittgenstein, care a fost alcătuită de filozofii americani James C. Klagge și Alfred Nordmann, publicată cu titlul Philosophical Occasions 1912-1951, de editura Hackett Publishing Company, Indianapolis și Cambridge, 1993. După părerea noastră, intenția care i-a condus pe editori în alegerea textelor a fost să scoată în evidență profilul aparte, inconfundabil, al omului și al gânditorului care a fost Ludwig Wittgenstein. Este ceea ce explică și alegerea titlului traducerii noastre: Ludwig Wittgenstein: omul și gânditorul în texte alese. (Traducătorii)
| Greutate | 1 kg |
|---|---|
| Dimensiuni | 1 × 1 × 1 cm |
Traducere: Mircea Flonta, Gheorghe Ștefanov
An apariție: 2026
Pagini: 431
Format: 145 x 205
ISBN: 978-630-6657-52-0
Ludwig Wittgenstein s-a născut în 1889 la Viena și a încetat din viață în anul 1951 la Cambridge. Viața și activitatea lui s-au desfășurat alternativ în spațiul cultural și intelectual central-european și în cel anglo-saxon. Astăzi este socotit, alături de Martin Heidegger, unul dintre cei mai importanți gânditori ai secolului XX. Lucrarea sa de tinerețe, Tractatus Logico-Philosophicus, folosește instrumentele logicii moderne într-o încercare originală de analiză a limbajului, a gândirii și a raporturilor lor cu realitatea. Distincția celebră pe care o face între a spune și a arăta exclude orice vorbire cu sens despre frumos, bine sau Dumnezeu. În scrierile mai târzii, dar mai ales în Cercetări filozofice (apărută postum), Wittgenstein reușește ceea ce nici un alt filozof nu pare să fi realizat: o ruptură radicală cu vechiul său mod de a vedea lucrurile, simultan cu inaugurarea unui mod cu totul nou de a practica filozofia.
Pe lângă Tractatus, singura carte de filozofie publicată în timpul vieții, Wittgenstein a lăsat o cantitate enormă de postume, care au fost editate mai întâi în volume tipărite, dar cu timpul și în versiuni online de înaltă acuratețe, cu acces la facsimilul fiecărei pagini de manuscris (wittgensteinsource.org). Din acest fond de postume fac parte și Însemnările răzlețe, puse laolaltă foarte devreme de către editori ca suită de fragmente ce introduc cititorul în intimitatea unei gândiri ce s-a dezvoltat adesea ca solilocviu.
Mircea Flonta (n. 1932) este profesor emerit la Facultatea de Filosofie a Universității din București, membru al Academiei Române. A publicat studii și articole pe teme de filozofia științei, epistemologie, filozofia minții și filozofia limbajului.
Cele mai recente cărți publicate de profesorul Flonta sunt: Gânditorul singuratic. Critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2008); Darwin și după Darwin. Studii de filozofie a biologiei (Humanitas, 2010); 20 de întrebări și răspunsuri despre Immanuel Kant (Humanitas, 2012); Drumul meu spre filozofie (Humanitas, 2016), Răspântii ale gândirii: Despre identitatea filozofiei, relația știință–religie și alte subiecte de interes general (Humanitas, 2017); Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie și spiritul universalist al științei în timpul Primului Război Mondial (împreună cu Cătălin Vasilescu, Humanitas, 2020); Filozofia cercetătorului: Înțelegerea fizicii cuantelor la Niels Bohr și Werner Heisenberg (Humanitas, 2022); Imagini ale științei (Ratio et Revelatio, 2024).
Gheorghe Ștefanov (n. 1972) este conferențiar la Facultatea de Filosofie a Universității din București. Doctor din anul 2001, cu o teză despre filozofia lui Wittgenstein, este specializat în filozofia limbajului, filozofia acțiunii și a logicii, filozofia tehnologiei, epistemologie și metafilozofie.
Volume de autor: 14 idei ale lui Ludwig Wittgenstein (Humanitas, 2013); Introducere în filozofie: instrumente de lucru (Editura Universității din București, 2015/2017).
A tradus, printre altele, monografia lui A. C. Grayling, Wittgenstein (Humanitas, 1996/2006), precum și textul Câteva remarci asupra formei logice, inclus în volumul Subiectul și limitele lumii. Scrieri despre logică și etică (Ratio et Revelatio, 2024).
Recenzii
Nu există recenzii până acum.