Husserl și fundamentele fenomenologiei constructive – Alexander Schnell

Categorie:

Descriere

Revendicându-și întoarcerea la „lucrurile însele”, fenomenologia husserliană și-a propus întotdeauna să arate constituirea și chiar fundarea acestora. Astfel, ea s-a conturat rapid ca o nouă „filozofie primă”, ceea ce le-a creat o serie de probleme și dificultăți contemporanilor și succesorilor săi, asumându-și proiectul unei legitimări absolute a cunoașterii fenomenologice, la care Husserl va reveni constant începând cu anii 1920. În ce constă acest principiu legitimator, care să ia în considerare atât datele atestabile și ireductibile cu care se confruntă un demers pur descriptiv, cât și originea acestora – care să arate, așadar, că tot ceea ce este se constituie (în sensul husserlian al termenului) în structurile actelor
subiectivității transcendentale originar constituante? Lucrarea de față își propune să regândească această problemă de la rădăcină: pentru a răspunde propriului proiect de legitimare absolută a constituirii sensului fenomenelor (în „adevărul” lor), Husserl – lovindu-se de limitele inerente ale unei fenomenologii descriptive – procedează la construcții fenomenologice, care nu sunt nici construcții speculative, nici procedee care ar solicita gândirea pentru a construi structuri care n-ar exista cu adevărat, ci, de fapt, „sisteme de coordonate” pe care fenomenologul este nevoit să le mobilizeze
pentru a da seamă de anumite conținuturi fenomenologice determinate și de regularitatea acestora. Fundamentele unei fenomenologii constructive vor urmări clarificarea statutului acesteia și relevarea fecundității ei euristice bazate pe analizele concrete din cadrul travaliului fenomenologic – ceea ce implică un demers în care, adesea, prin natura însăși a „lucrului” în chestiune, „termenii ne lipsesc”.

Caracteristici

Traducere: Patricia Apostol, Veronica Cibotaru şi Ciprian Speranza.

Despre autor

ALEXANDER SCHNELL este profesor de filozofie teoretică și fenomenologie la Universitatea din Wuppertal. Este director al Institutului de Filozofie Transcendentală și Fenomenologie și al Arhivelor Marc Richir, ce țin de Universitatea din Wuppertal. Este specializat în filozofie clasică germană și filozofie contemporană (mai ales fenomenologie). Printre publicațiile sale se numără: La Genèse de l’apparaître. Études phénoménologiques sur le statut de l’intentionnalité, Beauvais, Mémoires des Annales de Phénoménologie, 2004; Temps et Phénomène. La phénoménologie husserlienne du temps (1893-1918), (Europæa Memoria), Hildesheim, Olms, 2004; En deçà du sujet. Du temps dans la philosophie transcendantale allemande, (Epimethée), Paris, PUF, 2010; La déhiscence du sens, Paris, Hermann (Le bel aujourd’hui), 2015; Wirklichkeitsbilder, Tübingen, Mohr Siebeck, 2015; Was ist Phänomenologie, Frankfurt am Main, Klostermann (Rote Reihe), 2019; Qu’est-ce que la phénoménologie transcendantale ? Fondements d’un idéalisme spéculatif phénoménologique, Editions Jérôme Millon, Grenoble, (Krisis), 2020.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Husserl și fundamentele fenomenologiei constructive – Alexander Schnell”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cookie-urile ne ajuta sa va oferim servicii mai bune. Prin folosirea site-ului, confirmati ca sunteti de acord cu folosirea lor de catre ratioetrevelatio.com     Detalii