Francesco Alfieri este profesor de Fenomenologia religiei la Pontificia Universitas Lateranensis, Vatican. Între 2008 și 2014 a ținut seminarii asupra fenomenologiei lui Edith Stein și Hedwig Conrad-Martius la Universitatea din Bari. Este secretar de redacție la «Aquinas» și face parte din Editorial Board al seriei «Analecta Husserliana: The Yearbook of Phenomenological Research». Este arhivist și face parte din Consiliul director al «Centrului italian de cercetări fenomenologice», cu sediul la Roma, afiliat la World Phenomenology Institute (Hanover, NH, USA); este secretar al „Area internazionale di ricerca «Edith Stein nella filosofia contemporanea», la Pontificia Universitas Lateranensis. Este coordonator științific al ediției critice în limba italiană a Operei omnia a lui Hedwig Conrad-Martius, editura Morcelliana, și coordonează la aceeași editură o colecție de filosofie centrată pe gîndirea Annei-Teresa Tymieneicka. Cercetările sale sînt orientate spre studiul fenomenologiei germane, cu referire în special la influența pe care filosofia medievală a avut-o în cercetările unor exponenți ai cercurilor fenomenologice din Göttingen și München: Edith Stein și Hedwig Conrad-Martius. În această sferă de reflecție, a dezvoltat cu precădere tema principium individuationis și relațiile intersubiective. În ultimii ani a aprofundat și chestiunea „fenomenologiei vieții”, a Annei-Teresa Tymieniecka. În prezent lucrează la o monografie asupra „Schwarze Hefte”, a lui Martin Heidegger, împreună cu Prof. Friedrich-Wilhelm von Herrmann. Dintre publicațiile sale amintim: „Die Rezeption Edith Steins. Internationale Edith-Stein-Bibliographie 1942-2012” (Echter, Würzburg, 2012); „La presenza di Duns Scoto nel pensiero di Edith Stein: la questione dell’individualità” (Morcelliana, Brescia, 2014; tr. engl. The „Presence of Duns Scotus in the Thought of Edith Stein. The Question of Individuality”,«Analecta Husserliana» 120, Springer, Dordrecht 2015); „Pessoa humana e singularidade em Edith Stein. Uma nova fundação da antropologia filosófica” (Perspectiva, São Paulo, 2014).
